vineri, 21 martie 2014

Regimul alimentar

HRANA ESTE CEL MAI BUN MEDICAMENT   (Prof. dr. ed. Hans Hauner)
 "Medicamentul să-ţi fie hrană, şi hrana să-ţi fie medicamentul" - spunea Hippocat, părintele medicinei, acum aproximativ 2500 de ani.

Intentia mea este sa ofer informatii utile, care pot fi folosite ca material de referinta si nu ca un sfat profesional medical. 
 Atentie! Ingrijirea pacientului si investigarea problemelor sale de sanatate se fac numai de catre personal medical calificat!

  Generalitati 

 Stresul, consumul în exces de alimente procesate industrial, somn insuficient, modificări ale obiceiurilor alimentare, lipsa de activitate fizică, iată cocktail-ul perfect al apariţiei majoritatii bolilor.
  Diabetul este o boala de metabolism. Sunt 2 forme de diabet: diabetul de tip 1 si diabetul de tip 2.
In cazul diabetului de tip 1 lipsa insulinei este permanenta si apare in general sub varsta de 40 de ani, chiar din copilarie sau adolescenta.
Diabetul de tip 2, diabetul zaharat, este mult mai raspandit. Apare dupa varsta de 40 de ani, fiind favorizat de alimentatie in exces, supraponderabilitatea, lipsa de miscare fizica.
Organismul mai este capabil sa produca suficienta insulina dar nu mai are capacitatea de a o elibera suficient de repede in sange.
In continuare, ma voi referi in principal la caest tip de diabet.
Sunt 2 dereglari majore:
- al pancreasului (organul in care se formeaza si care elibereaza insulina),
- organele asupra carora actioneaza insulina
Ingrijirea pacientului si investigarea problemelor sale de sanatate se fac numai de catre personal medical calificat.>
Cele mai bune rezultate in tratarea diabetului zaharat, le obtin persoanele bine informate in legatura cu boala.
Regimul alimentar in diabetul zaharat este extrem de important, indiferent daca tratamentul include insulina, pastile sau doar dieta.
La persoanele supraponderale, nivelul glicemiei poate ajunge la valori normale daca isi schimba felul de a se alimenta si scad astfel in greutate, dar imediat ce vor renunta la acest mod de a se hrani, nivelul glicemiei va creste din nou.

Diabetul zaharat poate fi foarte bine stapanit .
  Hrana unui diabetic trebuie sa contina mai putine calorii si mai ales mai putine grasimi.
Este recomandat sa se consume mai multi hidrati de carbon complecsi ( paine integrala, orez, cartofi sau fructe), mai multe materii de balast care sunt continute in legume, salate etc, repartizate in 4 pana la 6 mese pe zi.
   Conform Dr. Sorin Ioacara, varianta pe scurt este urmatoarea:
- fara bauturi racoritoare, doar apa simpla sau apa minerala.
- nimic prajit, doar gratar sau fiert.
- sunt permise trei fructe de marime medie pe zi (de ex. mere, portocale, kiwi).
- cand simtiti gustul dulce in gura, fugiti de el, inseamna ca alimentul nu e bun.
- nu se adauga zahar la nimic. Se foloseste zaharina, insa doar in lichidul la temperatura la care se poate consuma (daca se pune in lichidul foarte fierbinte poate genera compusi cancerigeni. Se pot folosi in siguranta 5-6 pastile de zaharina pe zi.

Caracteristicile dietei diabeticului
În alcătuirea oricărei diete trebuie să se țină seama de câteva elemente de bază:

 - cantitatea de calorii ce urmează a fi consumată zilnic,
  - procentul și tipul de glucide, proteine,
 - lipide permise,
 - aportul de fibre alimentare,
 - aportul de sodiu – adică de sare,
 - cantitatea de alcool permisă,
 - îndulcitorii folosiți.
Glucidele recomandate pacientului diabetic sunt glucidele complexe, care se absorb în timp mai îndelungat și nu cresc brusc glicemia, cum sunt cele din lactate, pâine, cartofi. 

 Si in cazul bolnavilor de diabet, piramida alimentara este impartita in categorii de alimente, incepanad de la baza si urcand spre varful acesteia, dupa cum urmeaza: 
 1) La baza piramidei alimentare pentru diabet se afla cerealele, painea, orezul si pastele, deoarece sunt alimente bogate in carbohidrati. Tot din aceasta categorie fac parte si cartofii, mazarea, porumbul si fasolea. 
 2) Legumele trebuie incluse cat mai des in alimentatia persoanelor diabetice. Au un continut redus de grasimi, dar un continut ridicat de vitamine, minerale si fibre. Aceasta categorie include spanacul, cicoarea, sfecla, broccoli, varza, conopida, morcovi, castraveti, rosii. 
 3) Fructele nu trebuie sa lipseasca nici ele din alimentatie. Capsuni, pepene galben, mure, portocale, mere, banane, pere, piersici, pere, caise si struguri. Desi contin proteine, calciu si vitamine, se recomanda consumul produselor lactate cu un continut redus de grasime sau fara grasime. 
 4) Carnea si inlocuitorii de carne sunt surse bune de proteine, vitamine si minerale. In aceasta se regasesc carnea de vita, curcan, oua, peste, tofu, unt de arahide. Nu in ultimul rand, trebuie evitate grasimile saturate si dulciurile. 
  În primul rand apa este cea mai recomandata. Putem alege ca si bautura: apa infuzata cu o parte de legume si frunze verzi si o mica parte de fruct, ceaiul neindulcit, limonada fara zahar adaugat (indulcita cu putina miere)

  Indicatii aditionale dietei 
 
        Indexul (indicele) glicemic al alimentelor (IG) este un sistem de masurare al carbohidratilor, pe o scara de la 0 la 100, in functie de efectul alimentului ingerat asupra nivelului de zahar din sange. Este un indicator care masoara viteza cu care un anumit tip de carbohidrat ajunge in sange si influenteaza nivelul de zahar.
       Alimentele care au un indice glicemic ridicat sunt usor de digerat si de absorbit in sange, motiv pentru care cauzeaza fluctuatii semnificative asupra nivelului de zahar din sange. Alimentele cu un indice glicemic scazut conduc la cresterea treptata a nivelului de zahar din sange si a nivelului de insulina deoarece sunt greu de digerat si de absorbit in sange.
      S-a dovedit stiintific ca alimentele cu IG scazut imbunatatesc atat nivelul de glucoza, cat si pe cel lipide in cazul persoanelor care sufera de diabet zaharat (tip 1 si tip 2), totodata, acestea sunt eficiente in mentinerea greutatii corporale deoarece controleaza apetitul alimentar si ofera senzatia de satietate.
      Un raspuns glicemic redus inseamna un necesar de insulina mai scazut.        

Dieta in diabetul zaharat

In diabet, elementul terapeutic indispensabil este dieta, alaturi de care pot sau nu sa apara insulina sau tratamentele medicamentoase.
In alcatuirea oricarei diete trebuie sa se tina seama de cateva elemente de baza: cantitatea de calorii ce urmeaza a fi consumata zilnic, procentul si tipul de glucide, proteine, lipide permise, aportul de fibre alimentare si nu in ultimul rand, indicele glicemic al alimentelor.
 Pentru orientarea generala, alimentele se impart an 3 categorii:
Alimentele permise fara restrictii datorita continutului scazut de glucide, sub 10%, sunt: morcovii, telina, sfecla, ceapa uscata, usturoiul, legumele verzi, rosiile, salata, varza, ardeiul, prazul, vinetele, laptele si produsele lactate, carnea si derivatele din carne.
Alimente interzise datorita continutului mare de glucide: zahar, miere, malt, biscuiti, prajituri de cofetarie, smochine, stafide, curmale uscate, dulceata, prune uscate, marmelada, lapte condensat indulcit. Aceste alimente au un continut glucidic variind intre 55% si 100%.
Alimente permise, dar limitat
Paine alba, paine graham, cartofi, orez, paste fainoase, fasole boabe, mazare boabe, fructele proaspete, sucurile din fructe fara zahar – continutul lor glucidic variaza intre 50% si 100%. Orezul, pastele fainoase, fasolea si mazarea se vor cantari fierte, deoarece uscate continutul lor glucidic creste la 75-90%.
 Dupa continutul de glucide alimentele se prezinta astfel:
- alimente cu 5% glucide: varza, conopida, stevia, andivele, ardeii grasi, vinetele, dovleceii, rosiile, castravetii, bamele, fasolea verde, ridichiile, ciupercile, pepenele verde, portocalele, mandarinele, grapefruit-urile, afinele, laptele, branza de vaci;
- alimente cu 10% glucide: morcovii, ceapa, sfecla, telina, mazarea verde, capsunile, ciresele, merele, perele, piersicile, strugurii, nucile, alunele, mamaliga;
- alimente cu 15% glucide: merele ionatane, caisele;
- alimente cu 20% glucide: cartofii, fasolea uscata, bananele, prunele, pastele fainoase.
- Painea contine 50% glucide.
  Este important ca dieta stabilita in diabetul zaharat sa fie respectata pe termen lung, iar placerile speciale trebuie sa fie exceptii acceptate în numar redus.  
O astfel de întelegere a respectarii dietei aduce o cooperare mai buna decât pretentiile rigide chiar si la adulti.
 La pacientii aflati în tratament cu insulina repartitia caloriilor trebuie realizata astfel încât sa se evite hipoglicemia. 
 Un astfel de regim prevede repartizarea meselor astfel:
  • 20% la micul dejun (orele 07 – 08)
  • 30% la pranz (orele 13 – 14)
  • 20% la cina (orele 19 - 20)
  • cate 10% - 3 gustari (10, 16 - 17, 22 – 22:30)

 Principii nutritive in alimentatie - cu aproximatie 

• Glucide sau carbohidrati: 1 g glucide = 4 cal. Glucidele au rol energetic, adica sunt transformate in energie de catre organism. Ele au efect direct asupra zaharului din sange. 
• Proteine: 1 g proteine are tot 4 cal. Proteine au rol structural, respectiv contribuie la formarea masei musculare. 
• Lipide sau grasimi. Grasimile au 9 cal per 1 g si au tot rol energetic. Ele nu cresc nivelul zaharului din sange, dar grasimile nocive (colesterol LDL) sunt periculoase pentru artere si cresc riscul bolilor de inima. Fara grasimi insa nu am putea trai, iata de ce grasimile bune (HDL) sunt necesare pentru alimentatie. 
 
 Cum putem sa obtinem 10g HC hidrati de carbon (40 cal) 
  • 20 g paine (1 felie); 
  • 50 g orez, gris, paste-fierte; 
  • 50 g cartofi fierti/ copti; 
  • 25 g cartofi prajiti; 
  • 80 g mamaliga pripita; 
  • 15 g faina, 
  • orez nefiert, paste nefierte, malai; 
  • 200 ml lapte sau iaurt. 
 Cum putem putem obtine 15g hidrati de carbon (HC): (60 cal) 
  • 100 g mere / pere / prune / piersici / cireşe / vişine / ananas; 150 g mandarine / portocale / kiwi / pepene galben / căpşuni; 
  • 100 ml suc natural. 
 Cum putem putem obtine 20g hidrati de carbon (HC) (80 cal) 
  • 40 g paine; 
  • 100 g cartofi fierti; 
  • 100 g orez fiert, paste fainoase fierte; 
  • 100 g fasole boabe / mazare boabe / linte fierte; 
  • 100 g gris fiert; 
  • 100 g mamaliga.